Veni, Vidi, Vici!

Dragi prieteni suceveni, dragi bot’şăneni... Acest articol va fi ultimul care va apărea pe acest blog, din fericire pentru mulţi dar, sperăm, şi din păcate pentru unii. Scopul acestui blog a fost îndeplinit, ba mai mult, aş putea spune că aşteptările ne-au fost întrecute, de aceea am considerat că existenţa acestuia nu mai este necesară. Reacţiile la articolele publicate de noi au fost de aşa natură încât ne-au adus atât mulţumire de sine cât şi bună dispoziţie. Premisele de la care ne-am pornit activitatea pe blog ne-au fost mai mult decât confirmate, spre exemplu că doar un botoşănean din 100 ar fi cât de cât educat, sau că sub 15% din comentariile lor sunt corecte gramatical. Unul dintre motivele care susţine superioritatea noastră, chiar dacă nu este deloc nevoie, este şi faptul că am depăşit cu mult recordul de vizitatori pe zi al blogului pe care noi l-am parodiat şi anume botoşăneni.ro, în condiţiile în care acesta are mai mult de şapte luni de la lansare pe când al nostru blog are doar două săptămâni de existenţă. Eu personal o să am aceeaşi atitudine faţă de ce înseamnă judeţul şi mai exact fotbalul botoşănean şi o s-o susţin întotdeauna cu aceeaşi tărie cu care voi susţine culorile clubului sucevean şi oraşul în care m-am născut. Mulţumesc tuturor celor care au citit blogul cu plăcere şi au zâmbit la glumele noastre. Mulţumesc şi tuturor ofticoşilor fără de care blogul nu avea farmec, ţinând să le precizez că aş putea face treaba asta non-stop, din dragoste pentru ei.

Master vă salută cu respect!

Acum câteva cuvinte de la cel cu care am avut o colaborare fructuoasă în slujba unui scop nobil, Ţăranu’ Zurliu:

Dragii mei bot’şăneni, iată că a venit şi clipa în care trebuie să ne luăm rămas’bun. Deşi durata de viaţă a acestui blog a fost foarte scurtă, considerăm că ne-am făcut treaba, aţi prins ideea, aţi mâncat ţigară după ţigară, aţi înjurat, aţi stricat tastaturi şi monitoare, v-aţi înjurat parinţii că nu v-aţi născut în Suceava. Aşa cum practică toţi cei care au ocazia, vreau şi eu la rândul meu să mulţumesc următoarelor persoane care au avut impact mai puternic, sau mai puţin puternic asupra carierei mele de scriitor apreciat de toţi şi hulit de unii: - Master, fără de care nu aş fi reuşit să vă pun pe jar - tuturor rudelor mele, pentru faptul că sunt sucevene - tuturor celor ce ne-au susţinut, în special sucevenii şi braşovenii - echipei de pe botosaneni.ro care a fost principalul nostru furnizor de material prim, deşi şi-a ros unghiile de bucurie când a vazut că i-am întrecut recordul la numărul de vizitatori/zi - fotografului no.1 al ţării, pentru întreaga distracţie ce ne-a oferit-o prin comportamentul său - tuturor celor din bot’şăni care au citit blogul, s-au ofticat, au trântit-spart-distrus tot din jurul lor şi apoi ne-au înjurat pe blog - tuturor celor ce mi-au dat mail de încurajare şi felicitări - tuturor celor ce ne-au ameninţat că ne bat, omoară, că ne dau în judecată sau alte acţiuni de astea curajoase - echipei de pe blogger.com care s-a asigurat să ne simţim ca la noi acasă - şi nu în ultimul rând tuturor celor ce au accesat blogul şi ne-au citit articolele Ţin să menţionez că am hotărât să încetăm activitatea blogului din simplul fapt că ocupă prea mult din timpul nostru, reuşind să realizăm într-un timp record ceea ce ne-am propus. Din respect pentru fani şi pentru toţi cei ce ne-au vizitat, păstrăm adresele de mail, deci puteţi să trimiteţi în continuare mesajele voastre, cu promisiunea că vom răspunde fiecărui mesaj. Vă mulţumesc pentru timpul acordat vizitării blogului, şi nu fiţi trişti, pentru că veţi mai auzi cu siguranţă de noi.

Cu stimă şi incomensurabil respect de sine, Ţăranu’ Zurliu